„In vremea aceea, după ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua cea dintîi a săptămânii, au venit să vadă mormântul Maria Magdalena şi cealaltă Marie. Şi iată s-a făcut cutremur mare, căci îngerul Domnului, pogorându-se din cer şi venind, a prăvălit piatra de la uşă şi a stat deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era luminoasă şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. De frica lui s-au cutremurat cei care păzeau şi s-au făcut ca nişte morţi. Dar îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeţi voi, căci ştiu că pe Iisus cel răstignit căutaţi. Nu este aici, căci S-a sculat precum a spus.Veniţi de vedeţi locul, unde a zăcut Domnul. Duceţi-vă degrabă şi spuneţi ucenicilor Săi că S-a sculat din morţi şi va merge mai înainte de voi în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată, am spus vouă. Iar ele au plecat în grabă de la mormânt şi cu frică şi bucurie mare au alergat să vestească pe ucenicii Săi.
Dar cum mergeau ele să vestească pe ucenici, iată Iisus le-a întâmpinat şi le-a zis: bucura-ţi-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat.Atunci Iisus le-a zis: nu vă temeţi. Mergeţi şi spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galileea şi acolo Mă vor vedea. Iar pe când se duceau ele, iată unii dintre păzitori, venind în oraş, au spus căpeteniilor preoţilor toate cele ce s-au întâmplat. Atunci ei, adunându-se împreună cu bătrânii şi ţinând sfat, au dat bani mulţi ostaşilor şi le-au zis: spuneti că ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat pe când noi dormeam. Dacă însă se va auzi la dregător, noi îi vom potoli, şi pe voi vă vom face fără grijă. Iar ei luând banii, au făcut cum i-au învăţat; şi s-a răspândit vorba aceasta intre iudei până în ziua de astăzi.” Matei, XXVIII, 1 – 16.
Cu ajutorul Bunului şi Milostivului Dumnezeu ne apropiem de cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii: ÎNVIEREA MÎNTUITORULUI, sărbătoare care aduce în casele noastre multă bucurie. Am trecut o perioadă de patruzeci de zile de pregătire. Cum ne-am pregătit altfel dacă nu prin post si rugăciune, post şi milostenie. Stim cu totii, de la mic la mare ce înseamnă postul. Ştim cu toţii ce însemnă rugăciunea sau milostenia, rămâne doar să ne facem o analiză serioasă dacă am fost pe calea cea bună şi dreaptă, sau ne-am aflat pe lângă această cale. Nu este suficient să faci eforturi pentru a te abţine de la mâncare şi băutură dacă nu te abţii şi de la fapte, de la vorbe care pot provoca rău celui de lângă tine.
Pe tot parcursul acestor patruzeci de zile de pregătire, biserica a avut grijă să ne de-a exemple demne de urmat prin pericopele evanghelice care s-au citit la Sfânta Liturghie.
A fost duminica în care Mântuitorul Hristos face minunea vindecării slăbănogului din Capernaum, oferindu-ne exemplu personal de cum trebuie ajutat un semen.
A fost duminica Sfintei Cruci în care ne îndeamnă să ne lepădăm de noi înşine şi de tot ceea ce este lumesc, vremelnic şi trecător şi să-I urmăm Lui.
A fost duminica în care iarăşi avem exemplu de întrajutorare prin vindecarea fiului lunatec.
Desigur că ajungem şi la Duminica Floriilor, duminica în care Mântuitorul intră triumfal în Ierusalim, este aclamat de mulţime, oamenii sunt bucuroşi Să-L vadă. Dar aceeaşi oameni care în aceasată duminică îşi aştern hainele inaintea Mântuitorului, strigând Osana, peste puţin timp vor striga Răstigneste-L. Este Săptămâna Patimilor, care se incheie cu moartea Mântuitorului de pe Crucea Golgotei.
Vine însă ziua intîi a săptămânii (DUMINICA) când Hristos iese Învingător din mormânt , biruind cu moartea pe moarte.
Si pentru că am amintit în treacăt aproape toate momentele importante din perioada Postului Mare să ne cercetăm fiecare sufletele şi să facem o analiză a vieţii noastre din acest post, precum şi a vieţii noastre de până acum, să vedem unde ne situăm. Suntem prin viaţa noastră de până acum pe drumul cel bun, sau nu ?
Dacă da, atunci să continuăm, făcând eforturi pentru a deveni şi mai buni, rugându-L pe Dumnezeu sa fie cel care să ne întărească în credinţă.
Dacă nu, atunci să facem acelaşi lucru pe care l-a făcut fiul risipitor, să găsim aceea putere lăuntrică de-a ne lepăda de păcat şi de-a ne întoarce la Dumnezeu.
În această zi de sărbătoare să lăsăm la o parte, ura, cearta, duşmănia, invidia şi alte păcate care strică dragostea şi buna înţelegere între oameni şi să prăznuim cu toţii Învierea Mântuitorului.
Toată viaţa noastră, de azi înainte, să fie călăuzită de cele trei virtuţi teologice
CREDINTĂ,
NĂDEJDE ŞI DRAGOSTE .
Pe toată perioada de la Învierea Domnului până la Înălţarea Domnului salutul creştinesc să fie
HRISTOS A ÎNVIAT !,
iar răspunsul este de
ADEVĂRAT A ÎNVIAT.